Chestii scrise in lipsa de ocupatie

Friday, February 25, 2005

Vecinul cel mai Mare si mai Tare

Am povestit despre bătrânul atotştiutor, e rândul altui vecin. Bătrânul e curios, ăsta e idiot.

Director la o mare firma, persoană însemnată (că tot am facut "O scrioare pierdută"), vânător. Când eram mică îmi era frică de doi oameni: ăsta şi unchiul meu. Probabil că mustaţa e de vină. Cum venea nenea acasă, cum fugeam în casă. Nu aveam voie să stăm afară când era el acasă că se isteriza. Cred că e şi PSD-ist şi de asta îl urăsc aşa mult.

Să vă povestesc o parte din certurile noastre.

Prima dată când am avut curaj să mă pun cu el: în curtea Prefecturii era o căţea care tocmai fătase 6 pui. Nici ochi nu aveau când o maşină a dat peste mămică şi a murit. Două zile ne trezeam (eu şi câţiva prieteni din PC*) noaptea şi le dădeam lapte din 2 în 2 ore. După ce au făcut ochi le-am găsit stăpâni la 4 dintre ei. Pe unu l-am luat eu, pe unu l-au luat doi fraţi, Ana şi Vlad, urmând să le găsim stăpâni. Cel luat de mine a dormit cu Murra în cuşcă. Tocmai o luasem pe Gipsy care nu era cu mult mai mare ca acel căţeluş. Domnul despre care vorbesc m-a văzut pe terasă cu Gipsy şi ăla micuţ, a început să ţipe şi venea spre mine. Atunci mi-am luat animalele şi am plecat în casă, dar când am ajuns la uşă am scos limba. Ăsta a început să mă injure, dar mama mi-a luat apărarea. Când să intru în hol am strigat: "Lasă-l că-i nebun!". Cred că atunci l-am enervat cel mai tare. The End.

Au mai fost multe, dar nesemnificative.

Acum partea cea mai naşpa... Cu o lună înainte de Paşte, vineri, ora 20, 2002. Eu eram la meditaţii la engleză. Când m-am întors mi-au spus mama şi frate-miu că nenea ala a vrut să împuşte nişte câini, care veniseră la o căţea în călduri, pe care el a adus-o acolo. A doua zi, m-au sunat Vlad şi Ana că respectivul a împuşcat un câine şi e în curtea Policlinii cu Plată. M-am dus acolo, am observat că a intrat glonţul print-o parte şi a ieşit pe alta. Am sunat la toţi veterinarii, nici unu nu era, după mai mult timp a răspuns doamna directoare de la Palatul Copiilor şi a găsit ea un medic. A încercat să-l eutanasieze, dar nu am reuşit să-l prindem. Pe mine m-a şi muşcat :). Am chemat poliţia, împuşcase în centrul oraşului, plus că era vineri şi încă mai erau ore la liceu (împuscase în curtea unui liceu). Au găsit un cartuş şi la câţiva zeci de metri statea un câine mort, glonţul intrase prin falcă şi iesise prin gât. A murit pe loc. Până la urmă i-au dat amendă 30.000.000 lei.

După câteva săptămâni, în care a încercat să o convingă pe doamnă să-şi retragă plângerea, din cauză că eu aş fi zis că-i bou, a venit la mine acasă şi a început să tipe la mama. Tata era plecat la Braila. Mai are şi auzenii. Partea bună e că mama nu s-a supărat pe mine ci pe el.

După un an, m-am dus la Vlad, am stat pe balcon, când am găsit niste radiere pe care le-am rupt si aruncat in curtea liceului. Deşteapta de nevastă-sa a spus că am aruncat în ea cu pietre şi prune. :ROTFL: Vlad nu avea nici un copac fructifer în curte, nici nu era vremea prunelor.

Acuş se fac trei ani de la crima comisă, am început să-i salut, după ce 2 ani jumatate nici măcar "bună ziua" nu au auzit de la mine.

Au mai fost şi alte conflicte, care nu au fost legate de mine, prefer să nu le fac publice, dar vă spun că e PSD-istul in carne şi oase.

*PC = Asociaţia şi Clubul Prieten Credincios, detalii mai târziu. Acum spun doar că eram preşedinte la copii. :D